Istoria stilui de dans CHA-CHA-CHA

Istoria stilui de dans CHA-CHA-CHA

Se pare cã numele de cha-cha-cha a apãrut pentru prima datã în Indiile de Vest, unde existã o plantã ale cãrei pãstãi conþin niºte seminþe care atunci când sunt scuturate în interiorul unui recipient scot un sunet a cãrui transcriere foneticã este „cha". Acest gen de instrumente de percuþie au fost folosite de cãtre orchestrele cubaneze pentru stabilirea ritmului melodiei.

Existã însã ºi alte variante referitoare la apariþia numelui acestui dans: din cuvântul spaniol chacha semnificând „vraci", sau din chachar care înseamnã „a mesteca frunze ale arborelui de cacao", sau chiar din cuvântul char, „ceai". Însã cel mai probabil acesta provine de la energicul dans cubanez Guaracha. S-a mai sugerat ºi cã numele de cha-cha-cha este un derivat onomatopeic al sunetului pe care îl produc picioarele în chasse-ul specific celor mai multe figuri de dans.

O altã variantã privind apariþia numelui acestui dans o reprezintã existenþa unei figuri numite chatch, care implicã doi paºi lenþi urmaþi de trei schimbãri rapide de greutate. La începutul anilor '50, aceastã figurã s-a dezvoltat într-un un nou dans format din variaþii ale pasului de bazã ºi a primit numele de cha-cha-cha.

Controversele asupra originii acestui dans continuã, dat fiind cã existã numeroase puncte de vedere privind momentul ºi locul apariþiei cha-cha-cha-ului, dar ºi a personalitãþilor care au contribuit la dezvoltarea sa. Însã un lucru este sigur: cha-cha-cha-ul a evoluat din mambo. Astfel, pe mãsurã ce muzica ºi dansul mambo au cãpãtat o notorietate mai mare, noile ritmuri ºi tempo-uri au adus mambo-ului modificãri subtile în timp.

În 1951, compozitorul ºi violonistul cubanez Enrique Jorrin a introdus ritmul de cha-cha-cha pe ringurile de dans cubaneze în timpul spectacolelor sale cu Orchestra America.

Ritmul mai lent cu care orchestra cubanezã America interpreta mambo-ul le-a permis dansatorilor sã foloseascã o triplã pendulare a bazinului pe numãrãtoarea lentã. ªi astfel a luat naºtere Triplu Mambo. Unii susþin însã cã aceastã idee i-ar fi venit lui Enrique Jorrin încã din 1948, pe vremea când era membru al orchestrei lui Antonio Arcano. În 1953, cântecele sale "La Enganadora" (primul cha-cha-ha, compus în 1951) ºi "Silver Star" au devenit hituri înregistrate. Din Cuba, cha-cha-cha-ul a fost introdus în Statele Unite la începutul anilor '50, de cãtre Minon Mondajar.

Asta nu înseamnã cã cha-cha-cha-ul este un dans lent; melodia „Bei Mir Bist Du Schon/La Furiosa” de Jack Costanzo&Don Swain este o dovadã a rapiditãþii la care poate ajunge un cha-cha-cha.

Conform altor pãreri, apariþia cha-cha-cha -ului îi aparþine profesorului englez de dans Pierre Lavelle care, în 1952, în vizita sa în Cuba, ºi-a dat seama cã mambo era dansat câteodatã cu 2 paºi în plus pe mãsura muzicalã. Astfel, la întoarcera sa în Marea Britanie, a început sã predea acest gen de mambo ca pe un dans separat. Arthur Murray a standardizat dansul pentru a-l face mai accesibil, scoþând un Cha din ritm ºi inventând numãrãtoarea 1,2,3, Cha,Cha. Iniþial era cunoscut sub numele de MamboChaChaCha, triplu mambo sau mambo cu ritm de guiro.

Cha-cha-cha-ul a moºtenit multe dintre elementele de stil de la precursorii sãi, rumba ºi mambo. Ca majoritatea dansurilor latino, ºi cha-cha-cha-ul se realizeazã cu o miºcare a picioarelor aproape de podea. Muºchii dansatorilor sunt relaxaþi pentru a permite o miºcare liberã a ºoldurilor. Pe mãsurã ce se fac paºii, partea superioarã a corpului se aºeazã cu determinare pe piciorul de sprijin.

Cha-cha-cha-ul a devenit rapid cel mai popular dans latino. Acest lucru se datoreazã renumiþilor muzicieni care, prin spectacolele ºi turneele lor, au fãcut ca cha-cha-cha -ul sã devinã nu doar un dans caracteristic civilizaþiei latino, ci ºi unul universal. Cele mai cunoscute nume sunt: Arcano y sus Maravillas (una dintre trupele care a cântat aceste ritmuri încã de la începurile lor), Fraþii Lopez, Israel ºi Cachao (cu Coralia), Antonio Sanchez, Félix Reina, Enrique Jorrín, orchestra Aragon, Chicho O'Farril, Pérez Prado, Tito Puente, Charles Aznavour, Rubén Blades ºi Willie Colón.

Istoria genurilor mambo, cha-cha-cha ºi salsa a fost influenþatã decisiv de migraþia portoricanilor cãtre New York în secolul XX (în special în anii '40 ºi '50) ºi a cubanezilor (mai ales în anii '60) ºi de contopirea muzicii lor autohtone cu jazz-ul afro-americanilor, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea muzicii latino ºi la rãspândirea ei în toatã lumea. Deºi rãdãcinile celor maimulte dintre aceste genuri muzicale provin din cultura popularã cubanezã, mambo, cha-cha-cha ºi salsa - în forma cunoscutã la nivel internaþional - sunt inovaþii nord-americane.

Din anul 1962, cha-cha-cha -ul face parte din categoria dansurilor competiþionale. Acest dans este popular ºi astãzi, iar ritmurilesale pot fi auzite în muzica lui Ricky Martin, Julio Iglesias, Enrique Iglesias, Carlos Santana ºi a Gloriei Estefan .

CLICK AICI si achizitionati carti,CD-uri,DVD-uri si casete video din care sa va clarificati elementele tehnice.